Poluarea aerului are o legătură „semnificativă” cu numărul de sinucideri

Cercetătorii au descoperit o modalitate inovatoare de a testa o legătură dintre poluarea aerului și sinucidere. Rezultatele lor nu numai că au confirmat că poluarea aerului crește rata sinuciderilor, ci sugerează și că asocierea este mai evidentă decât se credea. Dacă toate celelalte motive pentru a renunța la arderea combustibililor fosili nu erau suficiente, iată încă unul.

Legătura dintre poluarea atmosferică și problemele de sănătate fizică este foarte bine cunoscută, dar în ultimii ani cercetătorii au găsit dovezi că aceasta este nocivă și pentru sănătatea noastră mintală, inclusiv pentru creșterea frecvenței sinuciderilor.

• Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut
• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an

Cu toate acestea, după cum a remarcat dr. Tamma Carleton, de la Universitatea California, Santa Barbara (SUA), acesta este un caz clasic în care corelația nu înseamnă neapărat cauzalitate. „Una dintre marile provocări ale lucrărilor anterioare privind această problemă este că poluarea aerului este corelată cu multe lucruri”, a declarat Carleton. Există mai multă poluare în zilele lucrătoare decât în weekend, de exemplu, dar ar fi hazardat să presupunem că poluarea face ca oamenii să fie predispuși la sinucidere.

Poluarea aerului crește rata sinuciderilor

„Scopul nostru a fost să izolăm doar rolul poluării asupra sinuciderii, în opoziție cu toate celelalte lucruri care ar putea fi corelate”, a spus Carleton. Cu colegii săi, Carleton a explorat perioadele în care poluarea (măsurată prin nivelurile de particule de 2,5 microni sau mai mici, numite PM2.5) crește fără ca alți factori să se schimbe din cauza inversiunilor de temperatură. Acestea apar atunci când un strat de aer cald închide aerul rece dedesubt, împiedicând dispersarea poluanților și cauzând acumularea locală. Anumite orașe sunt predispuse în mod deosebit la aceste inversiuni din cauza dealurilor din apropiere, explică IFL Science.

În măsura în care orice relație poluare-suicid este cronică, reflectând o expunere pe termen lung, acest test nu ar ajuta. Cu toate acestea, dacă există și o legătură acută, inversiunile reprezintă o modalitate de a elimina toți factorii perturbatori.

Folosind date din perioada 2000-2019, Carleton și coautorii au raportat o creștere de aproximativ 25% în ratele de sinucidere în comitatele chineze în săptămânile în care inversiunile au determinat creșteri ale nivelurilor de poluare.

„Ratele de sinucidere cresc în mod semnificativ atunci când poluarea aerului crește”, raportează ei. Efectul este cel mai puternic în rândul femeilor mai în vârstă, al căror risc este de 2,5 ori mai mare decât în ​​rândul populației generale. Autorii oferă mai multe explicații posibile pentru motivul pentru care femeile mai în vârstă sunt cele mai vulnerabile, fără a avea în prezent un mod de a le distinge între ele.

Sănătatea mintală și încălzirea globală

Este crucial de menționat că ratele de sinucidere nu sunt mai mici decât normalul în săptămânile de după o inversiune, așa cum ar fi de așteptat dacă poluarea excesivă doar anticipează o tragedie care ar fi avut loc oricum.

Carleton s-a interesat de această problemă după ce a arătat că vremea caldă crește ratele de sinucidere în India, un rezultat îngrijorător într-o lume în încălzire. Cu toate acestea, a observat și că ratele de sinucidere scad la nivel global, în ciuda temperaturilor în creștere, și scad mai rapid în China decât aproape oriunde altundeva. Scăderea poluării aerului în orașele chineze, generată de înlocuirea vechilor centrale pe bază de cărbune cu tehnologie mai curată, reprezintă o parte semnificativă a acestui proces.

„Trei decenii de încălzire în India au dus la aproximativ aceeași magnitudine a efectelor sinuciderii ca și aproximativ cinci ani de control al poluării aerului în China”, a spus Carleton, China salvând aproximativ 46.000 de vieți. Cercetătoarea a remarcat, totuși, că 90% dintre sinucideri nu pot fi explicate de poluare. Este posibil ca pandemia să fi influențat lucrurile.

Este mai dificil să măsurăm starea extinsă de sănătate mintală, dar este plauzibil să presupunem că sinuciderea reprezintă vârful unui iceberg vast de suferință la care și poluarea aerului contribuie.

Faptul că poluarea aerului crește rata sinuciderilor duce la o nouă perspectivă asupra sănătății mintale

Descoperirea că poluarea aerului crește rata sinuciderilor este o veste bună pentru China. Cu toate că poluarea aerului a scăzut mult, ea este pe cale să scadă și mai mult, întrucât creșterea spectaculoasă a producției de energie solară și eoliană va începe să înlocuiască chiar și producția de cărbune relativ curată, probabil începând cu acest an. Între timp, mașinile electrice sunt atât de populare în China încât numărul vehiculelor cu motor pe benzină și motorină va atinge curând un vârf și el.

Nu este o descoperire atât de pozitivă pentru locurile unde poluarea este încă în creștere, dar arată că încă există mai multe beneficii de obținut dacă țările pot sări peste etapa de utilizare a cărbunelui și a petrolului și să treacă direct la sursele regenerabile.

„De obicei, ne gândim la sinucidere și sănătate mintală ca la o problemă de înțeles și rezolvat la nivel individual. Acest rezultat arată rolul important al politicilor publice, al politicilor de mediu, în atenuarea crizelor de sănătate mintală și de sinucidere în afara intervențiilor la nivel individual”, a spus Carleton.

Studiul a fost publicat în revista Nature Sustainability.

Vă recomandăm să citiți și:

Primul țesut cerebral imprimat 3D care imită creierul uman

Aromele ar putea ajuta persoanele afectate de depresie

Fumatul are efecte pe termen lung asupra sistemului imunitar

Patru din cinci oameni testați, contaminați cu un pesticid toxic